Cutremurul din 1977
Cutremurul din 1977 (Cutremurul din ’77) a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22 in data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra Romaniei. A avut o intensitate de 7,2 grade pe Scara Richter si a facut in timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost circa 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti unde peste 33 de cladiri si blocuri mari s-au prabusit.
Tot orasul Zimnicea a fost distrus, si s-a trecut la reconstruirea sa din temelii.
Epicentrul cutremurului a fost localizat in zona Vrancea, cea mai activa zona seismica din tara, la o adancime de circa 100 km. Unda de soc s-a simtit aproape in toti Balcanii.
Reactia oficiala
in seara zilei de 4 martie, presedintele Nicolae Ceausescu, impreuna cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de presedintele Nigeriei in cinstea oaspetilor. Dupa toastul sefului statului nigerian, un secretar roman a intrat in sala si l-a informat pe Ceausescu de situatia din tara. Raspunzand calm la cuvantarea gazdei, presedintele roman s-a asezat si l-a anuntat in particular de dezastrul survenit in Romania. Banchetului i s-a pus capat cateva minute mai tarziu.
La inceput, stirile ajunse pe cai ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totala a Bucurestiului. Pana de curent de la Bucuresti facea imposibila orice comunicatie. in plus, autoritatile locale erau confuze, neluand pe moment nici o masura concreta. Dupa restabilirea legaturii cu tara, Ceausescu a cerut un raport sumar al situatiei din tara si a dat primele ordine de actiune, o data cu un apel catre populatie. S-a instituit, prin decret prezidential, starea de necesitate pe intreg teritoriul Romaniei.
in timpul noptii, o aeronava a adus delegatia romana inapoi in tara. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceausescu, uneori insotit de Elena, a facut vizite in Bucuresti pentru a evalua pagubele si a calma populatia. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar si peste termenul considerat limita de supravietuire.
Cu ajutoare de la Crucea Rosie (mai ales caini dresati special pentru astfel de cazuri), cascadorii, si pompierii romani au facut eforturi supraomenesti pentru a salva cat mai multe vieti.
Reactiile cetatenilor loviti de cutremur
Multi cetateni au intrat in panica, majoritatea iesind in strada. Iata marturia soldatului Mircea Nemigean din Bucuresti: „Eram santinela pe acoperisul unui important obiectiv militar; adica, deasupra etajului sapte. Noaptea era destul de luminoasa si de vazut, puteam vedea pana departe. Numai ca odata parca n-am mai simtit acoperisul sub picioare. M-am apucat insa bine de ceva si cu ochii numai primprejur, sa vad ce se intampla. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cat vedeam cu ochii, toate blocurile se clatinau. si toate cladirile se inclinau de-o parte si de cealalta ca si copacii pe furtuna. Prima unda a fost pe verticala. Cateva fractiuni de secunda a parut sa inceteze, dar apoi a reinceput pe orizontala. Cerul a crapat brusc, de parca statea sa se franga in doua. Am auzit detunaturi indepartate, apoi un zgomot infundat, care parca venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vant puternic, de era sa ma azvarle jos. S-a dus, dar apoi s-a si intors inapoi, de data asta cu miros greu de ars. si p-orma s-au stins toate luminile… pe cer era un urias arc de foc, ca si cum s-a produs un scurtcircuit in tot orasul… si atunci am zis: «Gata, cred ca-i gata orasul!».
Desi reactia autoritatilor a fost slaba in primele ore, foarte multi oameni au ajutat din proprie initiativa la indepartarea daramaturilor si la salvarea victimelor. Ulterior apelului prezidential s-a trecut la sporirea productiei de alimente primare, pentru a asigura necesarul populatiei, la restabilirea retelelor utilitare (apa, gaz, telefoane, curent). Multi au lucrat ore in sir fara sa se odihneasca, acoperind mai multe schimburi. Au fost trimise ajutoare din toata tara catre zonele afectate.
Monumente de arhitectura disparute dupa cutremur
Cutremurul a afectat si monumente de arhitectura. Din pacate, regimul trecut a folosit pretextul “cutremurului” pentru a demola o serie de cladiri care dintr-un motiv sau altul erau “incomode” pentru el. Astfel Biserica Ienei aflata in stanga blocului “Dunarea” , in dreptul Institutului de Arhitectura Ion Mincu si vis a vis de hotelul Intercontinental si Teatrul National, a fost pur si simplu demolata pentru ca prezenta ei “deranja”. in cadrul lucrarilor de demolare ale blocului “Dunarea”, turla bisericii a fost lovita intentionat cu utilajul de demolare. Din acest moment a inceput o cursa in care pe de o parte oamenii de cultura (arhitecti, artisti plastici, etc.) incercau sa opreasca lucrarile de demolare, iar pe de alta parte armata (direct implicata in actiunea de inlaturare a urmelor cutremurului) se straduia sa faca sa dispara cat mai repede acest monument si lacas de cult. Din nefericire, monumentul nu a fost salvat, odata cu el disparind si picturile murale facute de catre Gheorghe Tattarescu, ca si cele anterioare acestuia, fresce de o mare valoare artistica.
De asemenea, fostul sediu al Uniunii Artistilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez) aflat pe strada Sevastopol, a cazut victima aceleiasi actiuni.
Odata pornita, actiunea de inlaturare a cat mai multe monumente de arhitectura si lacase de cult s-a extins si asupra colectiilor si colectionarilor de arta. Sub pretextul “punerii la adapost” a operelor de arta, colectiile particulare si casele memoriale au fost deposedate de lucrarile de arta aflate in patrimoniul lor, aparand ideea care s-a finalizat mai tarziu a Muzeului Colectiilor. Este cazul casei memoriale Muzeul Gheorghe Tattarescu din care au fost luate lucrarile de arta si depozitate “in siguranta”. Dupa multe presiuni facute de doamna Georgeta Wertheimer, nepoata pictorului, lucrarile s-au reintors in casa memoriala.
Printre victimele cutremurului s-au numarat si cateva personaje marcante:
* Toma Caragiu
* A. E. Baconski
* Alexandru Ivasiuc
* Mihai Gafita
* Corneliu M. Popescu
* Alexandru Bocanet
* Doina Badea
* Savin Bratu
* Daniela Caurea
* Mihail Petroveanu
* Veronica Porumbacu
* Eliza Petrachescu
* Tudor Dumitrescu
* Ioan Siadbei
* Mihaela Maracineanu
* Nicolae Vatamanu
* Liviu Popa
* Tudor Stavru
* Viorica Vizante
* Florin Ciorascu
* Filofteia Lacatusu
Sursa: wikipedia.org
